|
Specia de grâu numită Triticum spelta este, se pare, cea mai veche dintre cereale şi strămoşul grâului comun. Spre deosebire de grâul comun, Triticum spelta are un gust deosebit, amintind de cel de nucă.
 După aromă şi gust, am putea spune, încercând o analogie, că Triticum spelta este, faţă de grâul comun, precum frăguţele faţă de căpşuni.
Ca principală cereală pentru pâine, Triticum spelta este pomenit chiar şi în Vechiul Testament.
Triticum spelta a fost cultivat de geţi şi de vechii egipteni. În privinţa vechimii agriculturii, sînt revelatorii rezultatele săpăturilor arheologice făcute la Porţile de Fier de către domnul Vasile Boroneanţ, una dintre marile personalităţi ştiinţifice ale României. Boabele de grâu descoperite în aşezările de la Schela Cladovei au fost datate 7.800 î.H. în laboratoarele reputate de la Oxford, Gröningen, Berlin şi Bonn. Aceasta pune punct unor speculaţii mai vechi, care voiau să aducă agricultura în spaţiul carpatic, nu se ştie cum, de undeva din sud-estul Asiei sau din Orientul apropiat.
Din fericire, au existat întotdeauna agricultori care l-au cultivat, iar astăzi Triticum spelta trăieşte o adevărată renaştere.
|
|
Citeşte mai mult... [Grâul Triticum spelta]
|
|
404: Not FoundSorry, but the content you requested could not be found |
|
 Măceşul, una dintre frumoasele podoabe ale dealurilor, este un leac eficace pentru sănătatea omului, în primul rând pentru vitaminizarea organismelor slăbite şi apoi pentru prevenirea şi combaterea multor afecţiuni maladive (cardiovasculare, renale, genitale, digestive, nervoase şi pulmonare).
|
|
Citeşte mai mult... [Macesele, tezaure de vitamine]
|
A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când făcea plopşorul pere şi răchita micşunele; de când se băteau urşii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrăţindu-se; de când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier şi s-arunca în slava cerului de ne aducea poveşti;
De când se scria musca pe perete,
Mai mincinos cine nu crede. |
|
Citeşte mai mult... [Pasarea maiastra]
|
|
Interviu luat de Michael Friedrich – adaptare EcoLife – Interviu cu Dr. Tewolde Behran Egziabher (Etiopia, 61 ani), care reprezintă ţările în curs de dezvoltare la conferinţele asupra ingineriei genetice, biodiversităţii şi brevetării genelor. Acest ecologist conduce Autoritatea Etiopiană de Protecţie a Mediului şi Institutul pentru Dezvoltare Durabilă. El vorbeşte limpede şi fără ocoliş despre riscurile ingineriei genetice. |
|
Citeşte mai mult... [Interviu despre riscurile ingineriei genetice]
|
|
Paştile sunt cea mai veche sărbătoare creştină. Ele au început a fi serbate imediat după Învierea lui Hristos, fiind prăznuite de Apostoli, care au îndemnat pe credincioşi să le serbeze şi ei. „Drept aceea, să prăznuim nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutăţii şi al vicleşugului, ci cu azimile curăţiei şi ale adevărului“ (I Corinteni, 5, 8), spunea Sfântul Apostol Pavel, adresându-se creştinilor din Corint. Praznicul Învierii întrece cu strălucirea solemnităţii serviciului său toate celelalte sărbători ale anului. |
|
Citeşte mai mult... [Sfintele Pasti si saptamana luminata]
|
|
 Încă înainte de a ne naşte, cam din a 16-a săptămână de sarcină, anumite zgomote interne, cum ar fi bătăile inimii sau curgerea sângelui, dar şi cele din afară ne influenţează puternic. Organismul învaţă să reacţioneze la muzică şi la elementele ei – ritm, dinamică, melodie – iar după naştere cu atât mai mult. Până în clipa când un copil începe să vorbească, el învaţă totul pe plan nonverbal, cu ajutorul silabelor, al cântecelelor, al ţipetelor – o muzică primară, a cărei experienţă ne ghidează o viaţă întreagă. De aceea, preocuparea muzicală încă din prima copilărie ne stimulează şi pe plan intelectual.
|
|
Citeşte mai mult... [Muzicoterapia - cateva elemente]
|
|
|
|
|
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 Următor > Sfârşit >>
|
|
Pagina 1 din 8 |
