Academia Română despre proiectul minier Roşia Montană. În ultimul timp, mass-media sînt invadate de reclame care afirmă ca un oarecare Gabriel are soluţii pentru rezolvarea poluării istorice de la Roşia Montană, promiţând şi mari foloase din exploatarea aurului care acum zace sub pământ. Aceste reclame încearcă să convingă opinia publică despre beneficiile pe care le-ar aduce exploatarea aurului preconizată la Roşia Montană.

DECLARAŢIA ACADEMIEI ROMÂNE PRIVIND PROIECTUL DE EXPLOATARE MINIERĂ DE LA ROŞIA MONTANĂ

Academia Română şi-a exprimat punctul de vedere în legătură cu acest proiect şi se vede nevoită să revină, reafirmându-şi cu aceeaşi convingere poziţia şi reluând argumentele sale împotriva proiectului. Academia Română
doreşte să prevină o eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului înconjurător şi vestigiilor arheologice din zona Roşia Montană şi să semnaleze din nou consecinţele riscante pentru Statul Român.

O analiză obiectivă demonstrează că proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public şi prin urmare nu justifică efectele colaterale negative şi riscurile implicate în proiect.

Reamintim că:
1. Exploatarea proiectată pentru o perioada de 17-20 ani nu reprezintă o solutie de dezvoltare durabilă si nu rezolvă problemele sociale si economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor. Numărul locurilor de munca în perioada operationala a expoatării, estimat la mai putin de 500, nu rezolvă nevoile locale si este mai mic chiar decât numărul locurilor de munca implicate în exploatarea actuală (ca. 750). Zona are nevoie de solutii economice pe termen lung, bazate pe resurse regenerabile, preconizate tot mai intens de Uniunea Europeana.

2. Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri (inclusiv monumente istorice), biserici şi mutarea unor cimitire este inacceptabilă şi aminteşte de o perioadă pe care am considerat-o încheiată.

3. Beneficiile economice ale Statului Roman (estimate la ca. 40-50 milioane dolari anual), rezultate din
redeventele de 2 % asupra exploatării si diverse impozite, sunt nesemnificative în raport cu consecintele proiectului.

4. Anticipata strămutare si reamplasarea fortată a populatiei care refuza sa-si vândă proprietătile risca sa antreneze Statul Roman in situatii juridice dificile în fata organismelor internationale (europene) cu consecinte greu de evaluat in prezent. Acest aspect trebuie analizat cu toata seriozitatea de autoritătile competente.

5. Exploatarea la suprafata, în patru cariere deschise si crearea unui bazin de acumulare a rezidiilor în spatele unui baraj de 180 metri înaltime, închizând valea Corna, ar produce o mutilare grava a peisajului. Actuala exploatarea de cupru în cariera deschisă de la Rosia Poieni ca si alte exploatări miniere în cariera deschisă din tară ilustrează clar consecintele unor asemenea lucrări asupra mediului înconjurător.

6. Barajul preconizat, construit din roca sterila, nu prezintă garantii în situatii extreme, după cum demonstrează experienta mai multor tări în care s-au produs accidente grave în diverse exploatări miniere. Prezenta unui asemenea bazin de acumulare si baraj în vecinătatea imediata a orasului Abrud reprezintă un mare risc si nu exista nici o garantie că un accident nu se poate produce, iar pedepsirea ulterioara a vinovatilor nu ar mai servi la nimic.

7. Exploatarea preconizata periclitează grav zona arheologică Alburnus Maior, unică în lume si de mare valoare istorică si culturală. Distrugerea - chiar numai partială - a vechilor galerii romane este total inacceptabilă intr-o tara care îsi respectă trecutul istoric si originile.

8. Folosirea cianurii de sodiu în procesul tehnologic si depozitarea în bazin deschis a rezidiilor, continând resturi de cianura, produsi de neutralizare (de asemenea potential toxici) si mai ales metale grele, creează motive serioase de îngrijorare. Chiar daca neutralizarea cianurii promisă de proiect s-ar realiza într-un grad avansat, toxicitatea rezidiilor rămâne o sursa de grave riscuri.

9. Nu exista garantia ca la terminarea lucrărilor si închiderea exploatării firma investitoare va asigura costurile de refacere a mediului. Experienta altor tări (de exemplu SUA) arată ca asemenea costuri sunt uriase si nu sunt acoperite de garantiile financiare depuse de firmele in cauza. Tendinta mondială atuala este de a preveni poluarea mediului si nu de a-l reface ulterior, prin folosirea în procesele tehnologice a unor substante si materiale benigne pentru om si mediu.

1. Proiectul încălca o serie de conventii si alte elemente ale legislatiei europene, semnalate de noi anterior. In situatii similare alte tări au procedat cu mai multă prudenta si au evitat să accepte riscurile implicate în proiecte asemănătoare. Cunoastem documente care afirma ca in Germania un asemenea proiect este de neconceput, iar Bulgaria si Armenia nu au aprobat proiecte de acelasi tip.

11. Exista serioase suspiciuni, care trebuiesc verificate, că in cadrul operatiunilor pregătitoare efectuate pana in prezent s-au produs încălcări ale legilor tarii. Decizii recente ale justitiei confirma deja unele bănuieli. Acordarea de descărcări arheologice pentru suprafete mai mari decât cele cercetate efectiv, declararea prematura a localitătii Rosia Montana ca zona industriala împiedecând astfel alte activităti economice potentiale (de exemplu turism rural si cultural) reprezintă încălcări ale legislatiei care trebuiesc cercetate.

Academia Romana consideră că nu pot fi ignorate numeroasele proteste individuale si colective ale societătii civile, ale unor institutii stiintifice, religioase, culturale din tară si străinătate, ale unor personalităti si oameni de stiinta si cultură. Nu se poate trece cu vederea rezistenta si nemultumirile unei părti din populatia locala afectată de proiect, care riscă să-si cedeze proprietătile si să părăsească locurile unde au trăit o viată întreagă ei si strămosii lor.

Academia Romana cere din nou autoritătilor Statului Român (administratia prezidentiala, parlament, guvern, justitie) sa analizeze cu multa atentie proiectul, sub toate aspectele sale, antrenând specialisti dezinteresati si onesti din tara si străinătate, inclusiv din organismele europene, înainte de a da cale libera acestui proiect atât de controversat si - după părerea noastră - extrem de periculos. Academia Romana încearcă astfel sa prevină un dezastru ecologic si cultural, cu multiple consecinte inacceptabile.