În mod generic, feminitatea cuprinde o multitudine de aspecte îngemănate – o femeie desăvârşită este aceea care manifestă toate aceste aspecte în mod deplin. Manifestarea lor dezechilibrată şi necorespunzătoare va conduce în timp la apariţia unor tulburări şi suferinţe, mai întâi la nivel emoţional, ulterior la nivel bioenergetic-funcţional şi, în final, la nivelul trupului. Fiecare aspect al feminităţii are o zonă predilectă de proiecţie în corp. Să analizăm acum trei aspecte fundamentale şi să le abordăm din perspectiva conexiunii psiho-somatice.

Un bărbat intră într-un magazin şi cere un pachet de ţigări. Se uită atent şi citeşte mesajul: „Fumatul poate cauza impotenţă“. Vizibil marcat, acesta o întreabă pe vânzătoare: „Dar din acela cu cancer nu aveţi?“ În general, despre fumat se ştie că poate provoca diferite feluri de cancer, că îngălbeneşte dinţii şi cauzează un miros neplăcut al respiraţiei. Toate astea ar fi fost şi aşa suficiente să ne determine să renunţăm. Dar dacă începem să ne informăm, ne vom trezi în faţa unui înspăimântător număr de avertismente ridicate de studiile de specialitate. Spre exemplu, câţi dintre noi ştiu că fumatul are un mare impact asupra vieţii sexuale?

Încă înainte de a ne naşte, cam din a 16-a săptămână de sarcină, anumite zgomote interne, cum ar fi bătăile inimii sau curgerea sângelui, dar şi cele din afară ne influenţează puternic. Organismul învaţă să reacţioneze la muzică şi la elementele ei – ritm, dinamică, melodie – iar după naştere cu atât mai mult. Până în clipa când un copil începe să vorbească, el învaţă totul pe plan nonverbal, cu ajutorul silabelor, al cântecelelor, al ţipetelor – o muzică primară, a cărei experienţă ne ghidează o viaţă întreagă. De aceea, preocuparea muzicală încă din prima copilărie ne stimulează şi pe plan intelectual.

La începutul secolului trecut, în 1904, tânărul Brâncuşi, născut la Hobiţa în Gorj, pleca pe jos spre Franţa, trecând prin Budapesta, Viena, München, Zürich. Deşi absolvise Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti şi i se propusese să rămână profesor acolo, Brâncuşi dorea să se înscrie la Şcoala de Arte Frumoase de la Paris. Neobţinând bursa pe care o ceruse, hotărăşte să plece în Franţa „pe socoteala lui“. Pe drum, şi-a câştigat traiul muncind, iar după ce a ajuns la Paris, a dus-o foarte greu la început, dormind nu o dată în pădurea Boulogne şi muncind, pentru a se întreţine, ca spălător de vase într-un restaurant. Cu perseverenţă şi voinţă neabătută, reuşeşte să intre prin concurs la Şcoala de Arte Frumoase din Paris şi primeşte ulterior o bursă de la Ministerul Cultelor şi Instrucţiei Publice din România.

Dr. George Wald, laureat al Premiului Nobel, Profesor de biologie la Universitatea Harvard a afirmat „Până în prezent, organismele vii au evoluat în ritm foarte lent, formele noi de viaţă având suficient timp să se dezvolte. Acum, o întreagă proteină va fi transportată peste noapte în asocieri genetice complet noi … mersul în aceasta direcţie poate că este ingenios, însă este totodată periculos. Poate genera potenţiale noi boli animale şi vegetale, noi surse de cancer, noi epidemii.“