|
Mulţi dintre români au preluat, de câţiva ani, dintr-un mimetism modernist, care nu are nimic de a face cu discernământul, Halloween-ul, macabra sărbătoare occidentală, care sub masca unor distracţii (tembele) este o veritabilă invocare a demonilor şi făpturilor infernale. Putem vedea cu această ocazie o defilare spectrală, de oameni deghizaţi în schelete, arătări hidoase, vrăjitoare, fantome, mumii, vampiri, vârcolaci, monştri, criminali sângeroşi care împânzesc străzile şi se sperie unii pe alţii cu tot felul de farse şi glume macabre şi nesărate. În vitrinele magazinelor, în parcuri, în companii, în localuri, în şcoli şi universităţi, pe uşile caselor, peste tot apar vrăjitoare călare pe mătură, dovleci-felinar, coarne şi alte simboluri mai mult sau mai puţin demonice. Cam aşa arată Halloween-ul, o „sărbătoare“ pe care sataniştii declaraţi o consideră printre cele mai importante. |
|
Citeşte mai mult... [Halloween, o sarbatoare satanica]
|
|
|
Bogat în acizi graşi nesaturaţi, precum omega 3 şi omega 6, uleiul de măsline presat la rece împiedică depunerile de grăsime pe pereţii vaselor de sânge şi reduce nivelul de „colesterol rău“, făcând totodată să crească nivelul de „colesterol bun. Virtuţile terapeutice ale uleiului de măsline presat la rece sunt nenumărate. Acest aliment-medicament, cu adevărat ecologic, bogat în antioxidanţi şi vitamine cu efect de prevenire a îmbătrânirii celulelor, curăţă sistemul vascular de efectele nocive ale sedentarismului şi previne îmbătrânirea precoce, bolile cardiovasculare şi chiar boala secolului – cancerul.
|
|
Citeşte mai mult... [Uleiul de masline presat la rece, elixir de sanatate]
|
|
Cuviosul Serapion ne povestea: Mergând eu în pustia cea mai dinăuntru a Egiptului, la părintele Ioan, stareţul cel mare şi, luînd binecuvîntare de la dînsul, am şezut să mă odihnesc după osteneală. Dormind, am avut o vedenie în somn şi am văzut doi sihaştri venind şi luînd binecuvîntare de la stareţ, zicînd între ei: „Acesta este ava Serapion, să luăm binecuvîntare de la dînsul“. Şi le-a zis lor ava Ioan: „Acum a venit din pustie şi foarte mult este ostenit; lăsaţi-l puţin să se odihnească“. |
|
Citeşte mai mult... [Minunata viata a Cuviosului Marcu din muntele Fracesc]
|
|
Pedicuţa este cunoscută şi sub numele de brădişor şi este considerată, deopotrivă, o plantă de leac şi magică pentru că sporii ei, asemănători cu făina de grâu, numiţi si „făina vrăjitoarelor”, erau folosiţi pentru vindecarea rănilor şi a iritaţiilor pielii. Este o plantă utilizată pentru tratarea multor boli din cele mai vechi timpuri, medicina populară cunoscându-i efectele magice in tratarea bolilor hepatice, chiar şi a celor în forme grave, a pietrelor la rinichi şi la bilă. Efecte miraculoase are şi în tratarea alcoolismului, iar ceaiul de pedicuţă îi ajută pe fumători să scape de acest viciu. De asemenea, în vechime era folosită şi contra paraliziilor faciale, a discopatiilor lombare, a eczemelor, a reumatismului. Totodată, la noi, dar şi în alte zone ale Europei, pentru aplicaţii externe, se umplu perne cu planta întreagă ca leac împotriva blocajelor renale, a spasmelor musculare, a coşmarurilor. Se crede că băile cu pedicuţă au proprietăţi magice, alungând stresul şi protejând împotriva bolilor.
|
|
Citeşte mai mult... [Pedicuta ajuta la lecuirea dependentei de alcool si tutun]
|
|
Afecţiunile neurologice sunt în continuă creştere: potrivit unui raport de ultimă oră al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), aproape un miliard de persoane sînt afectate de aceste boli. Între suferinţele de ordin neurologic cu mare incidenţă în rândul populaţiei se numără maladia Alzheimer, epilepsia, accidentul vascular-cerebral. |
|
Citeşte mai mult... [A crescut ingrijorator numarul afectiunilor neurologice]
|
A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când făcea plopşorul pere şi răchita micşunele; de când se băteau urşii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrăţindu-se; de când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier şi s-arunca în slava cerului de ne aducea poveşti; De când se scria musca pe perete, Mai mincinos cine nu crede. |
|
Citeşte mai mult... [Pasarea maiastra]
|
Fructele de Cătină albă sânt drupe false, cu un singur sâmbure. Ele au forma unor bobiţe mici(0,30-0,55g), sferice, galbene sau portocalii, acide şi astringente înainte de coacere; după aceea pierd mult din aciditate şi taninozitate.
Perioada de recoltare a Cătinei albe durează de la mijlocul lunii august până spre sfârşitul lunii septembrie.
Ele conţin apă (71-82%), zahăr reducător (fructoză şi glucoză), foarte puţină zaharoză (0,06-0,94%), acizi (1,5-4,1%), pectină (0,14-0,50%), tanin (1,8%), celuloză (0,92%), proteine (1,2%), săruri minerale (sînt foarte bogate în fosfor şi calciu), carotinoide, ca betacarotina(provitamina A) şi xanthofila, precum şi flavone. Cătina albă este, alături de Măceş, specia pomicolă cu cel mai ridicat conţinut în vitamină C (405-860mh/100g, în fructele galbene şi 452-1332mg/100g în fructele portocalii). Fructele de Cătină albă sânt bogate şi în alte vitamine, cum sânt cele din complexul B (B1,B2,B6, acidul folic, inozitolul, vitamina PP); vitaminele E, F, K şi P, fiind considerate veritabile ”polivitamine naturale”.
|
|
Citeşte mai mult... [Catina alba]
|
|
|