Din câte ştim noi, Mărţişorul nu se găseşte în lume decât în Spaţiul primordial al Cetăţii Carpatice şi în zonele pericarpatice, la români şi la unele populaţii, româneşti sau foste româneşti, din preajma fruntariilor actuale ale României (vezi marteniţa în Bulgaria). Obiceiul urcă în timp până în neolitic şi este strâns legat de tradiţia sacră, originară, a românilor. Înţelesul său esenţial este acela de sărbătoare de început de an. De aproape 300 de ani, românii sunt singurii din Europa care sărbătoresc, cu sau fără ştiinţă, de două ori Anul nou, o dată după calendarul oficial, internaţional, iar a doua oară după calendarul popular, străvechi, geto-dac.

Pentru mulţi autori clasici greci şi latini, Dacia este spaţiu primordial încă din preistorie. Ea este punct de plecare şi de referinţă, Centru spiritual al lumii vechi europene. După vechii greci, şi nu numai, prin muntele Omu trecea axa lumii (axis mundi). În jurul ei se rotea, ca în jurul unei axe ideale, ce trecea prin Centrul pământului, întreaga sferă cerească. Aici, în Hiperboreea, se găseau ţâţânele lumii (cardines mundi).

Cunoscută din vechime, mai ales în panificaţie, drojdia de bere este şi un deosebit remediu pentru multe afecţiuni. Vă oferim, în continuare, mai multe informaţii despre acest neaşteptat leac natural.

Drojdiile sînt, în realitate, colonii microscopice de ciuperci. Se cunosc cam 1500 de specii de drojdie, care se reproduc asexuat sau prin înmugurire, în unele cazuri chiar prin diviziune. Se formează astfel un lanţ, în care o celulă măsoară în mod obişnuit între 3 şi 7 microni. Specia de drojdie numită Saccharomyces cerevisiae, cunoscută sub denumirea de drojdie de bere, este folosită în panificaţie şi în fermentarea băuturilor alcoolice de mii de ani.

Zilele călduroase de vară, când temperaturile zilnice depăşesc 35-40^o C la umbră şi 60-70^o C la soare constituie, adesea, factori agresivi foarte importanţi, care dereglează întregul echilibru al organismului, declanşând, la multe persoane, stări de stres, astenie fizică şi nervoasă, migrene, moleşeală, insomnii, surmenaj fizic şi intelectual, leşin, deshidratare, oboseală generală şi arsuri care favorizează dezvoltarea diferitelor tipuri de bacterii.

Filmul prezintă rezultatele unor investigaţii minuţioase despre adevărurile teribile din spatele industriei alimentelor tratate chimic şi modificate genetic, a căror dezvăluire a devenit deranjantă pentru unele cercuri de finanţişti.

Putem auzi şi vocea intimidată a fermierilor ce au fost afectaţi de interesele dubioase ale marilor companii multinaţionale care promovează aceste tenologii. Implicaţiile cu totul dezastruoase asupra sănătăţii oamenilor, politicile guvernamentale şi globalizarea reprezintă tot atâtea motive de protest pentru organizaţiile ce promoveaza o viaţă sănătoasă.

Suplimentele vitaminice sintetice consumate zilnic de milioane de oameni „pentru sănătate“ măresc riscul de deces, concluzionează un nou studiu efectuat de savanţi danezi. Acest studiu a fost publicat în Journal of the American Medical Association. Echipa internaţională de cercetători condusă de Dr Goran Bjelakovic (de la Copenhagen University Hospital, Danemarca) a revăzut studiile publicate înainte de 2005 cu privire la beta-caroten, vitamina A, vitamine E, vitamina C şi seleniu.

Hidrogenul este considerat de tot mai mulţi specialişti un adevărat carburant al viitorului. Deşi poate fi obţinut relativ ieftin prin prelucrarea deşeurilor organice nereciclabile şi este o componentă secundară din compoziţia biogazului, hidrogenul nu poate fi considerat un biocarburant, fiind o substanţă anorganică. Deoarece este cel mai uşor element chimic, densitatea energetică pe care o oferă este foarte mare, el fiind ideal ca agent de transport al energiei. Această caracteristică a sa a făcut din hidrogen combustibilul utilizat în propulsia şi alimentarea energetică a navetelor spaţiale. Având o greutate foarte mică în comparaţie cu energia chimică mare pe care o înmagazinează, pare foarte uşor de transportat. Problemele apar însă atunci când se pune problema comprimării sau lichefierii lui într-un volum acceptabil. Cu toate acestea, soluţiile pentru instaurarea unei adevărate „economii bazate pe hidrogen“ nu se vor lăsa prea mult aşteptate.