
| Colinde, colinde, colinde |
|
O ce veste minunată În Viflăem ni s-arată Astăzi s-a născut Cel făr' de-nceput Cum au spus proorocii. Că la Viflăem, Maria, Săvârşind călătoria, Într-un mic sălaş, Lâng-acel oraş A născut pe Hristos Pe Fiul în al său nume Tatăl l-a trimis în lume Să se nască Şi să crească, Să ne mântuiască.
Trei păstori Trei păstori se întâlniră [bis] Raza soarelui Floarea soarelui Şi aşa se sfătuiră: „Haideţi fraţilor să mergem, Floricele să culegem, Şi să facem o cunună, S-o'mpletim cu voie bună, Să o ducem lui Hristos Să ne fie cu folos Nouă şi la neamul nost, De naşterea lui Hristos“.
Cerul şi pământul Cerul şi pământul [bis] În cântări răsună, Îngeri şi oameni [bis] Cântă împreună.
Hristos se naşte, Domnul coboară, Îngerii cântă, Magii îl adoră, Păstorii-aleargă, Ieslea o-nconjoară, Mari minuni se întâmplară
În Viflaim azi E mare minune Fecioara Maria Naşte pe Mesia
Din cer cuvântul În trup se arată Noaptea cu lună Zi se face-ndată
Din răsărit vin Magi cu bucurie Cu drag să închine Aur şi tămâie
Hristos se naşte Veniţi la-nchinare Cu vesel suflet, Veselă cântare.
Deschide uşa creştine Deschide uşa creştine [bis] Că venim din nou la tine. [bis] Drumu-i lung şi-am obosit, [bis] De departe am venit. [bis]
Că la Viflaem am fost, Unde s-a născut Hristos Şi-am văzut şi pe-a sa mamă, Pe care Maria-o cheamă.
Cum umbla din casă-n casă Ca pe fiul său să nască. Umbla-n sus şi umbla-n jos Ca să nască pe Hristos.
Umbla-n jos şi umbla-n sus Ca să nască pe Isus. Roată, roată prin cetate, Case, hanuri, pline toate.
Mai târziu găsi apoi Un staul frumos de oi Şi-acolo pe fân jos S-a născut Domnul Hristos.
Cete de îngeri coboară Staulul îl înconjoară. Îngerii cu flori în mână Împletesc mândră cunună.
Pe cunună-i scris aşa Că s-a născut Mesia Care cu puterea sa Va împărăţi lumea
Şi de-acum până-n vecie Mila Domnului să fie, Tuturor cu bucurie Şi de mare veselie.
Coborât-o coborât Coborât-o coborât În sara de Crăciun Domnu' Iisus pă pământ Sara de Crăciun frumos Să vadă la fiecare Care ce credinţă are. Dumnezău o văzut bine Că credinţă n-are nime'. Nu-i la mic şi nu-i la mare, Nu-i la-ntreaga adunare. Vai fraţilor, vai de voi, De voi trimite-un război, Atunci vi-ţi aduce-aminte Că şi-n ceri este-un părinte. Un părinte răbdător, V-o dat sfinte sărbători, Un părinte sfânt şi bun Că v-o dat sfântu' Crăciun.
Colindă în ajun de moş Crăciun Din an în an pornesc la geam Voioşi cu moş Crăciun, E ger cumplit, e drumul greu [bis] Da-i obicei străbun [bis]
Azi cu strămoşii cânt în cor Colindul sfânt şi bun, Tot moş era şi-n vremea lor Bătrânul moş Crăciun
E sărbătoare şi e joc În casa ta acum, Dar sunt bordeie fără fum, Şi mâine-i moş Crăciun
Şi-acum te las, fii sănătos Şi vesel de Crăciun, Dar nu uita când eşti voios Române, să fii bun.
Ce vedere minunată Ce vedere minunată Lângă Viflaim s-arată Cerul strălucea, Îngerul venea, Pe-o rază curată [bis]
Păstorilor din câmpie Le vesteşte-o bucurie Că-ntr-un mic lăcaş Din acel oraş S-a născut Mesia [bis]
În coliba păstorească Vrut-a Domnul să se nască Fiul său cel sfânt Nouă pe pământ Să ne mântuiască [bis]
E Iisus, păstorul mare, Turmă ca el nimeni n-are Noi îl lăudăm Şi ne închinăm Cu credinţă tare [bis]
Steaua sus răsare Steaua sus răsare Ca o taină mare, Steaua străluceşte Şi lumii vesteşte
Că astăzi curata, Prea nevinovata, Fecioara Maria Naşte pe Mesia.
Magii cum zăriră Steaua şi porniră Mergând după rază Pe Hristos să-l vază
La Dânsul intrară Şi se închinară, Cu daruri vestite Lui Hristos menite.
Şi de-acum până-n vecie Mila Domnului să fie, Tuturor cu bucure Şi de mare veselie.
Zoriori de ziuă Sculaţi, sculaţi, boieri mari Zoriori de ziuă Sculaţi voi, români plugari
Că vă vin colindători Noaptea pân' la cântători
Şi v-aduc pe Dumnezeu Să vă mântuie de rău
Dumnezeu adevărat, Soare-n raze luminat
Şi vă spun să ne trăiţi Întru mulţi ani fericiţi
Măruţ mărgăritar Noi umblăm să colindăm, Măruţ mărgăritar Când creştinii nu-s acasă C-au plecat la vânătoare Să vâneze căprioare.
Căprioare n-au vânat, C-au vânat un iepuraş, Să facă din pielea lui Veştmânt frumos Domnului
Colo sus în vremea ceia Colo sus în vremea ceia [bis] În frumoasa Galileea, O fecioară vieţuia Ce Maria se numea.
Nazaret era oraşul Unde ea-şi avea sălaşul. Într-o zi Maria sta Singură şi se ruga
Îngerul Gavril intrase La Sfânta fecioara-n casă Şi din zbor cum se opriră „Bucură-te“ îi grăiră.
Şi deodată ce văzură: Casa toată-i se umplură De-o lumină lucitoare Ca lumina de la soare
Colo sus Colo sus şi mai în sus Colindăm Doamne, Colind La porţile raiului Este-o dalbă mănăstire. Şi-ntrânsa cine şade? Şade Maica Precesta C-un prunc mic ce tot plângea. Maica Sfântă-l legăna Şi din gură-i cuvânta „Taci pruncule, nu mai plânge, Că maica ţie-ţi va da Două mere, două pere Să mi te joci tu cu ele Şi cheile raiului, Raiul sfânt să-l stăpâneşti, Pământul să-l moşteneşti, Pe noi să ne mântuieşti“.
Trei crai de la răsărit Trei crai de la răsărit Cu steaua-u călătorit Şi pe cale cum mergeau Steaua 'nainte vedeau
Iar când stau de odihneau Steaua încă aşteptau. Până la Irod au ajuns Steaua-atunci li s-a ascuns
De aici dac-au plecat Steaua iar s-a arătat, Şi au mers pân-au stătut Unde Hristos s-a născut
Magii-atunci s-au bucurat În peşteră au intrat, Domnului s-au închinat Ca unui mare-mpărat.
Ceastă seară Ceastă seară-i seară mare, O, Domnul Tocmai seara de Crăciun, S-a născut şi Fiul sfânt, Dumnezeu pe-acest pământ Mititel înfăşăcel, În scutec de bumbăcel, Faşă de mătase albă, Leagăn de mătase dalbă. Dar în leagăn cine şade? Fiul sfânt, el adormit Iar Maica Sfântă Maria Poale sfinte răsucite Ea din poale l-a luat, Sus la plai l-a ridicat, Când a fost la vârf de plai Puse jos şi odihni Şi din grai aşa grăi: „Uite maică jos la ţară Nici nu ninge, nici nu plouă Nici nu-i dalbă de pământ, Dar nici ninge, dar nici plouă Dar nici dalbă de pământ Nici nu vin cum au venit Vin ca porcii-ngrămădind, Cu Dumnezeu s-au întâlnit În suliţe l-au luat, Sus la plai l-au ridicat Şi-n paloşe l-au tăiat O, Domnul Pentru mândra de colindă De la noi de la vreo doi O, Domnului Domn de-al meu Mai vârtos De la Hristos“
Jonelui Jone murgu-şi potcoveşte, Jonelui bono Azi e mare sărbătoare E Sfânta Duminecară, Maică-sa prin sat trebară Mai Ioane, Sfinte Ioane, Dar tu gându' ce l-ai pusu Pus-ai gând de privegheatu, Cel mai mare de-nsuratu. Dar io maică în cohiră Când Dumnezeu porunciră Sus în vârful muntelui, Sub poalele bradului Este-un leu de câine rău. Pus-ai gându' să-l săgete. Leu-ndată se sculară Şi din grai aşa grăiară: Nu mă voinic săgetară, Mai bin' leagă-mă-n cureară Şi mă du pe ulicioară, Pe uliţa grecilor Tot în cinstea fetelor Şi-n ciuda nevestelor, Pe tine căci te-or vedeară Pe tin' toţi te-or lăudară, Pe tin' şi pe maică-tară Ce băiat a fost băiatu' Ce ducea leul legatu, E legat nevătămatu Şi-n curea neagră băgatu, Şi-n curea neagră legatu.
Maria Maria se preumbla, Vreun locaş a-şi căpăta. Jos, în sus şi iară-n jos, Căci bătea vânt friguros. Si-avea veştmânt de-argint Căci va naşte Fiul sfânt. Bună seara lui Crăciun, Zise Maria celui bun. Lasă-mă-n palatul tău Ca să nasc pe Dumnezeu. Dar Crăciun astfel grăia: „Palatul meu nu-ţi voi da. Du-te-n grajdul cailor Sau în ieslea boilor, Căci aice n-ai ce face, Nu te las să naşti în pace“. Maria atunci plecă Ieşi-n cale şi-alergă Şi-un grajd mare află. Intră, intră suspinând Durerile-o cuprindeau Să mai meargă nu puteau. Pusa-i jos şi odihni, Caii-ncep a tropăi Şi iepele-a râncheza „Staţi pe loc nu tropăiţi Cu rânchezu' conteniţi Căci durerea mi-o măriţi“ Însă caii n-au încetat Şi Maria s-a sculat Şi astfel le-a cuvântat: „Fir-aţi voi cai blestemaţi Să n-aveţi nici gând a sta Ori de cât îndestula“. Zicând Maria ieşi Din grajd şi-n cale porni. Şi merse până află O peşteră şi intră Şi în iesle s-a băgat Pe fân moale s-a culcat, Ea în ieslea boilor, Boilor săracilor. Boii-ncep a rumega Şi Maria suspina: „Staţi pe loc nu rumegaţi, Liniştea mi-o tulburaţi“ Zicând Maria lăcrimând Către ei duios plângând, Boii-ndată încetă Şi grăbiţi o ajută. „Fir-aţi voi boi fericiţi Şi de oameni mult iubiţi, De mine, de Dumnezeu, Şi de sfântul Fiul meu“. Când fu pe la miez de noapte Trecu durerile toate Şi s-a născut Fiul sfânt, Dumnezeu pe-acest pământ. Şi cum dânsul s-a născut Ieslea-n rai s-a prefăcut, Şi peştera în palat De un mare împărat. Mii de flăcări îmi ardeau, Şi-alte mii se aprindeau, Mii şi mii de luminele Străluceau ca nişte stele. Iar prin iesle flori creştea Fânu-n flori se prefăcea, Maria se-nveselea, Pruncu-n braţe-şi cuprindea, Foarte mult s-a bucurat Cum că lumea s-a scăpat. Astăzi s-a născut Hristos Să ne fie cu folos Şi de-acum până-n vecie Mila Domnului să fie, De această bucurie Şi o nouă veselie.
Oraşul Viflaem În oraşul Viflaem Veniţi toţi ca să vedem Că nouă ni s-a născut Domnul cel făr' de-nceput
Astăzi şi cel de demult Şi din proroci fericiţi O prorocit Isailă, Că se va naşte Mesia
Dintr-a lui Elisei neam Şi din roada lui Avraam, Mântuirea lui Adam. Pe scaunul lui viclean
Crai, fecioarele cântau Căci va naşte Pecesta, [În] ieslea dobitoacelor, Bucuria maicelor
Culcă-te crai îngeresc, Culcă-te-n palat ceresc, Culcă-te pe fân uscat În scutece înfăşat
Păstorii te-or lăuda, Îngerii îti vor cânta, Pe pământ sa fie pace C-asta Domnului îi place,
Şi-ntre oameni bucurie Şi o mare veselie, Şi-ntru mulţi ani viitori, Şi-ntr-aceste sărbători.
Veniţi azi toţi credincioşii Veniţi azi toţi credincioşii Să săltăm, să săltăm [bis] De naşterea lui Hristos Ne bucurăm [bis]
Căci el azi în Viflaem S-a născut, s-a născut După cum au zis prorocii Mai demult.
În ieslea dobitocească S-a culcat, s-a culcat, Ca un prunc mic În scutece înfăşat.
Îngeri şi păstori cântare I-au adus, i-au adus Şi noi sa-i cântăm mărire Întru cel de sus.
Trei crai de la răsărit Au venit, au venit Aur, smirnă şi tămâie I-au dăruit
Pace şi bună-nvoire Pe pământ, pe pământ Căci azi s-a născut în iesle Domnul sfânt.
Naşterea ta Hristoase (tropar) Naşterea ta Hristoase Dumnezeul nostru, Răsărit al lumii, Lumina cunoştinţei
Că întru dânsa Ceia ce slujeau stelelor De la stea s-au învăţat Să se închine ţie
Soarelui dreptăţit Şi să te cunoască pe tine Răsăritul cel de sus, Doamne mărire Ţie.
Viflaime, Viflaime Viflaime, Viflaime Cum de n-ai primit în tine Pe Fecioara Maria Să nască pe Mesia [bis]
N-ai primit tu Viflaime În casele tale bune, Să-i dai un pic de sălaş Celui mai sfânt copilaş.
N-ai ştiut tu Viflaime Cu câtă dragoste vine Cea mai sfântă-ntre fecioare, A Domnului născătoare
Pat moale şi scutece I-au dăruit vitele, Lumină i-a oferit O stea de la răsărit
Peştera cea-ntunecoasă A fost a Domnului casă La venirea sa în lume, Din vina ta Viflaime
În vârful a nouă meri În vârful a nouă meri, Dă-i Domnului Doamne Arde nouă lumânări, Pică nouă picături Trei de vin şi trei de mir, Trei de apă limpejoară Să-i facă de-o băişoară. Dar în ea cine se scaldă, Scaldă bunul Dumnezeu Se scaldă de Iordăneşte Cu apă se limpezeşte Cu sfânt mir se miruieşte Cu vinul se-mpărtăşeşte.
În cetatea-mpărătească În cetatea-mpărătească Florile sunt dalbe Prins-au rugii să-nflorească Însă nu e rug în floare Că-i Preasfântă Născătoare
Lângă Maica-n legănel Doarme pruncul mititel, Iar în jurul pruncului Creşte floarea drumului
Printre rugii înfloriţi Cresc şi spinii ascuţiţi Pruncu-n somn se mişcă lin, I-o ajuns mânuţa-n spini.
Din mânuţă-i pică sânge, Pruncuşoru-ncepe-a plânge. Taci cu mama fiul meu, Că-ti va fi pruncuţ mai greu
Ucenicul cânt te-a vinde Şi pe cruce te-or întinde Atunci naşterea de-acum Îţi va face aspru drum.
(Când sudoarea îţi va curge Să ne ierţi Isuse dulce)
Fluierul cel păstoresc Fluierul cel păstoresc Cântă imn dumnezăiesc, Cu vers dulce mângăios Că azi s-a născut Hristos Iată şi steaua luceşte Din răsărit preavesteşte Şi trei regi mânaţio de dor Lasă ţări în urma lor. După stea pornesc cu gând Să găsească prunc sugând Şi sa-i facă închinare Pruncului celui sfânt tare A venit în lume jos Pentru omul păcătos Că îngeri şi serafimi Arhangheli şi heruvimi Cânta naşterea ta sfântă, Cerul şi pământul cântă.
Din Raiul cel luminos Din Raiul cel luminos A plecat astăzi Hristos Înconjurat pe îngeraşi Ca să-şi cate lăcaş
Soare, lună, mii de stele, Strălucesc mai cu putere Toate-n lume au săltat De Domnul când au aflat.
Numai omul păcătos Le-a făcut toate pe dos El uşa a încuiat, Sălaş Domnului n-a dat.
Iara noi astăzi venim, Oameni buni, să vă vestim Că astăzi ni s-a născut Domnul nost' pe-acest pământ. |
Add your comment
|
|
O, ce veste minunată 



