Ordinul nr. 438/295/2002, privind aditivii alimentari, va fi modificat printr-un proiect de act normativ elaborat de ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu. La prima vedere părea că, în sfârşit, autorităţile din România s-au trezit şi vor să ne scape de E-urile periculoase. În realitate, nici vorbă: proiectul scoate în afara legii câteva E-uri, de ochii lumii, şi adaugă altele, şi mai nocive. În plus, actul normativ măreşte considerabil cantităţile maxime admise ale aditivilor dăunători din produsele alimentare. Până la urmă, nu este clar: se urmăreşte mumificarea produselor, sau a populaţiei?

Potrivit proiectului, prezenţa unui aditiv alimentar nu va mai fi autorizată pentru preparatele pe bază de cereale prelucrate şi alimentele pentru sugari şi copii de vârstă mică. Totodată, E 400-404, E 406, E 407, E 410-415, E417, E 418 şi E 440 vor fi interzise la fabricarea minijeleurilor, definite ca jeleuri de consistenţă dură, ingerate dintr-o singură înghiţitură după introducerea în gură. Din lista cu conservanţi şi antioxidanţi autorizaţi condiţionat, adică în doze cu maxime stabilite de lege, din cauza faptului că sunt dăunători, dispar E 216 şi E 217. De precizat că E 217 era deja interzis în mai multe ţări. Conservanţii şi antioxidanţii autorizaţi condiţionat se elimină definitiv din compoziţia creveţilor preparaţi, a cozilor de raci preparate şi preambalate şi a moluştelor preparate şi marinate, precum şi din suplimentele alimentare dietetice lichide. În schimb, acestea vor fi permise la prepararea crustaceelor şi moluştelor tratate termic şi în suplimentele alimentare comercializate sub formă lichidă.

Nitritul de potasiu va fi permis în toate produsele din carne
E 249, nitrit de potasiu, este un „fixator de culoare şi agent de conservare pentru carne“. Acesta este însă extrem de dăunător sănătăţii, căci poate produce ameţeli, dureri de cap şi este potenţial cancerigen, utilizarea în alimentele pentru sugari şi copii nefiind permisă. În ordinul încă în vigoare este admis, în cantitate de 150 mg/kg, doar în produsele din carne netratate termic, afumate şi uscate. În actualele modificări legislative, se prevede că această cantitate să fie permisă în toate produsele din carne.

E 250, nitrit de sodiu – poate provoca hiperreactivitate şi alte reacţii adverse, fiind poţential cancerigen, şi ca atare restricţionat în multe ţări. În prezent, este admis în cantitate de 150 mg/kg la alte produse din carne afumată şi produse din carne în conservă. Potrivit proiectului de ordin, în produse din carne tradiţionale conservate, cum ar fi Paprikas şi Selsky salam, cantitatea maximă permisă de nitrit de sodiu va fi şi mai mare: 180 mg/kg.

În proiectul de act normativ se află şi o confuzie dubioasă. E 251 este trecut ca nitrat de potasiu, iar E 252 este nitrat de sodiu. În realitate, E 251 este nitrat de sodiu şi E 252 este nitrat de potasiu.

Confuzia este destul de gravă, avand in vedere că E 252 poate provoca hiperactivitate şi alte reacţii adverse, este potenţial cancerigen, iar folosirea sa este restricţionată în multe ţări. Din proiect reiese că E 252 va putea fi utilizat în cantităţi de 300 mg/kg în produsele din carne tradiţionale, conservate prin inserare în soluţie de saramură, ca şi în cele conservate prin uscare. Totodată, E 252, în cantitate maximă de 150 mg/kg, se va introduce şi în brânză cu pastă tare, semitare şi semimoale şi în înlocuitori de brânză pe bază de produse lactate. Heringul marinat şi şprotul vor putea conţine E 252 într-o cantitate de 10 ori mai mare, 500 mg/kg, până acum nefiind permisă decât o cantitate reziduală de nitrat de 50 mg/kg.

Un antioxidant periculos, E 319 (Tert-butilhidrochinona) va putea fi introdus în mod legal, conform proiectului, în untură, ulei de peşte, grăsime de vită, pasăre şi oaie. E 319 este un produs pe bază de ţiţei şi se recomandă evitarea sa, pentru că poate cauza greţuri, vărsături, delir – o doză de 5 grame fiind considerată letală.

Cantitatea de E 385 creşte la crustacee congelate sau îngheţate de mai mult de trei ori, de la 75 mg/kg la 250 mg/kg. Trebuie ştiut că E 385 produce perturbări sale echilibrului electrolitic, afecţiuni gastrointestinale şi crampe intestinale, fiind interzis în unele ţări (de ce nu şi la noi?)