Cu peste 2000 de ani în urmă, referindu-se la cea mai simplă metodă de menţinere a sănătăţii, medicul grec Hipocrate îşi îndemna pacienţii: „hrana să vă fie şi leac“. Şi astăzi, persoanele care trăiesc după acest principiu ating adesea vârste de peste 95 de ani (vezi numeroase cazuri în Japonia).

În insulele Okinawa din Japonia sunt, poate, cei mai mulţi centenari din lume, iar populaţia este mai sănătoasă decât în alte zone din ţară. Unul dintre secretele acestor oameni este aplicarea corectă a legii nescrise care avertizează: „ai grijă ce şi cât laşi să-ţi pătrundă în organism!“ Locuitorii din Okinawa acordă o importanţă deosebită alimentaţiei, dansului şi muzicii.

Ei cred că hrana pe care o primeşte zilnic corpul ar trebui să înglobeze forţa pământului şi a mării, de aceea consumă alge marine, care accelerează vindecarea bolilor şi revitalizează organele deficitare. Chiar dacă nu le putem considera leacuri universale, ele sunt cu adevărat eficace în contextul unei alimentaţii macrobiotice sau, cel puţin, vegetariene.

Dar ce înseamnă macrobiotica, de care auzim tot mai des în ultimul timp? Macrobiotica este o artă şi o ştiinţă a hrănirii, prin care putem beneficia de o viaţă sănătoasă şi lungă (în limba greacă, macro=mare, bios=viaţă), aplicând principiile filozofiei orientale şi aprofundând înţelegerea relaţiei dintre oameni, alimente şi mediul în care trăim. O mai putem privi şi ca pe arta de a ne controla singuri starea de sănătate.

Aplicarea principiilor macrobioticii duce la prelungirea vieţii şi la îmbunătăţirea calităţii ei, cu condiţia de a se recurge – cu o creştere a varietăţii în alegerea alimentelor şi a stilurilor de gătit – la o hrană bazată pe cereale integrale, pe leguminoase şi pe legume proaspete, consumate la ore regulate. S-a observat că, prin mestecarea atentă şi mai îndelungată a hranei, prin menţinerea optimismului şi a unei atitudini pozitive, integrate unui stil de viaţă activ, cantităţile de hrană necesare sunt mai reduse.

Primele etape ale bolilor: oboseala, durerea, afecţiunile sângelui şi dezechilibrele emoţionale pot fi tratate prin alimentaţia macrobiotică. O alimentaţie corectă ne pune la adăpost de orice oboseală, care se poate manifesta chiar printr-un simplu guturai, cauzat de slăbirea vitală a organismului! În alegerea acestei alimentaţii corecte constă toată arta macrobioticii.

Un ghid general de alimentaţie a fost conceput de Michio Kushi, care recomandă o dietă de bază şi un stil de viaţă, fără intenţia de a defini un regim specific, care ar trebui urmat de toata lumea, pentru că fiecare persoană în parte are nevoie de ajustări specifice, în funcţie de situaţia sa. Dacă aveţi nevoie de sfaturi specifice, vă recomandăm să vizitaţi o filială a Institutului Kushi şi să aveţi o discuţie cu un consilier macrobiotic.

Alimente recomandate: toate cerealele, precum orezul complet, hrişca, porumbul, grâul, orzul, meiul, ovăzul, secara, hrişca, sunt excelente. Le puteţi consuma gătite cu sau fără apă, prăjite, coapte la cuptor sau sub formă de cremă, în orice cantitate, dar cu condiţia să fie bine mestecate (de cel puţin 50 de ori). Puteţi consuma toate legumele de sezon, cum ar fi morcovii, ceapa, dovleacul, ridichiile, varza, conopida, cresonul, salata verde. Printre plantele sălbatice se numără: păpădia, podbalul, brusturele, cresonul, traista ciobanului.

Lichidele pe care le bem trebuie să fie în cantitate mică şi, de preferat, reprezentate de ceai bancha sau ceai verde. Corpul nostru este alcătuit din 60-70% apă, iar legumele au 80-90%, astfel că, bând prea multe lichide, absorbim prea multă apă, care este Yin. Prin urmare, dacă vreţi să acceleraţti rezultatele curei macrobiotice, trebuie să consumaţi destule legume şi ceva mai puţină apă.

Categoriile de alimente şi proporţiile zilnice pentru persoanele care trăiesc într-un climat temperat:

– Cerealele integrale, în proporţie de 50% din totalul hranei zilnice.

– Legumele, aproximativ 20-30% din hrana zilnică. Se recomandă legume cultivate prin metode ecologice, biologice. O cantitate mică poate fi folosită pentru salate de crudităţi sau pentru murături. În timpul sezonului specific, se poate utiliza ocazional (de 2-3 ori pe săptămână) castravetele, ţelina, salata verde, mărarul. Legume care nu sunt recomandate în mod frecvent: cartofii, roşiile, vânăta, ardeiul, spanacul, dovleceii, sfecla rosie.

– Fasolea şi algele de mare: 5-10%. În această categorie intră năutul, lintea şi fasolea azuki, alge Kombu, Nori, Wakame. Produsesle din soia fermentată şi tofu sunt de asemenea recomandate.

– Supele: aproximativ 5-10% din hrana zilnică. Supele pot fi de legume, de cereale sau de fasole.

– Băuturile recomandate sunt: ceaiul bancha, ceaiul din orez prăjit şi cel din orz prăjit.

– Fructele se recomandă să fie de sezon în cantităţi moderate: 1-2 căni, de 3-4 ori pe săptămână (în această perioadă, se pot mânca cireşe şi căpşuni). Sunt foarte recomandate compoturile, pentru că dacă mâncăm numai alimente crude, compoziţia sângelui se va schimba de aşa manieră, încât vor apărea condiţiile propice dezvoltării microbilor.

Se recomandă eliminarea următoarelor alimente, pentru îmbunătăţirea sănătăţii: carnea, ouăle, produsele lactate, zaharul rafinat, toate alimentele colorate artificial, ce conţin conservanţi, toate cerealele rafinate, produsele congelate sau gătite la microunde ori la cuptorul electric, conservele, condimentele picante şi alimentele stimulante, oţetul artificial şi băuturile alcoolice.

REŢETA 1

1 lingură de ulei de susan, 250 g ciuperci tăiate, 1/2 cană de ceapă, 1/4 cană de făină de grâu integrală, 2 căni de apă, sos de soia pentru gust.

Se încălzeşte uleiul şi se adaugă ciupercile pe care le înăbuşim timp de 1-2 minute. Se adaugă ceapă, care se înăbuşă pentru încă 2-3 minute. Se adaugă făina şi se mixează cu vegetalele. Încet, se adaugă apa amestecând continuu până când sosul devine gros şi omogen. Se adaugă câteva picături de sos pentru un gust deosebit. Se poate servi cu crochete de ovăz.

REŢETA 2

Legume gratinate: fierbem legumele ca pentru supă, le punem într-o cratiţă şi le acoperim cu mămăligă sau sos bechamel de făină de mei, hrişcă etc. Dăm apoi totul la cuptor, la foc mic.

REŢETĂ CU GHIMBIR

O reţetă de folos pentru persoanele friguroase, care au picioarele reci, este compresa cu ghimbir:

Coasem, într-un săculeţ de pânză, un sfert de rădăcină de ghimbir ras sau o linguriţă plină cu praf de ghimbir şi frământăm săculeţul în 2-4 litri de apă fierbinte. Îmbibăm un şervet în acest lichid, care trebuie să fie cât mai cald, şi îl aplicăm pe partea bolnavă (în afară de inimă şi cap). Acoperim cu un alt şervet, ca să nu se răcească. Schimbăm compresa de 3-4 ori într-un interval de 15 minute. Epiderma trebuie să se înroşească, dar avem grijă să nu ne ardem.

SCHEMĂ DE DIETĂ PENTRU MICUL DEJUN

Recomandăm tuturor, dar mai ales persoanelor care vor să slăbească, celor cu dificultăţi de înghiţire şi celor cu neoplasm, următoarea schemă de dietă cu cereale:

1. orez brun 100% în prima zi, la o masă;

2. orez brun, la care se adaugă 10-20% mei, în a doua zi;

3. orez brun cu 10-20% orz, în a treia zi;

4. orez brun cu 10-20% fasole japoneză aduki, bob sau sau linte, în a patra zi;

5. din nou, numai orez, în a cincea zi.

Când urmaţi această schemă, e bine să se înlocuiţi zahărul cu mierea sau cu siropul de arţar, pentru ca apoi să se renunţe şi la acestea, gustul dulce fiind furnizat doar de siropurile fermentate de orz, orez etc. În cadrul regimului macrobiotic, se recomandă să nu se folosească nici condimente, nici ingrediente chimice, cu excepţia sării naturale, a sosurilor macrobiotice şi a pastei de soia, care pot fi găsite la magazinele specializate. Cafeaua este interzisă.

FRUCTE RECOMANDATE:

Mere

Caise

Fructe de padure

Cantalup (pepene verde)

Struguri

Pepenele galben

Lămâi

Piersici

Prune

Stafide

Căpşuni şi zmeură

Mandarine

Alimentaţia este cea care furnizează constituenţii sângelui, care hrăneşte organismul. De aceea, trebuie să fim foarte atenţi ce mâncăm.

Efectele pe termen lung ale acestui mod de alimentaţie:

1. mai multă energie vitală şi implicit rezistenţă crescută la oboseală;

2. apetit mai bun;

3. somn mai odihnitor;

4. îmbunătăţirea memoriei, care este indicatorul armoniei funcţiilor sistemului nervos;

5. redobândirea bunei dispoziţii, a umorului şi depăşirea cu mai mare uşurinţă a situaţiilor neplăcute;

6. însuşirea treptată a unei gândiri mai limpezi, a unei înţelegeri mai bune a ordinii Naturii şi a capacităţii de a vedea rezultatele pe termen lung ale acţiunilor noastre zilnice.

7. mai bună disponibilitate afectivă, amplificarea capacităţii de a iubi întreaga lume, de a trăi starea de fericire.

George Oshawa a formulat 10 tipuri de dietă bazate pe cereale, care diferă între ele prin procentele de diverse alimente. Dintre toate, cel mai eficient este regimul nr.7, bazat numai pe cereale, dar care trebuie început sub îndrumarea unui specialist. Aceasta dietă e diferită total de ceea ce se ştie despre diete în general.

Cum se face trecerea de la o alimentatie obişnuită la o alimentaţie macrobiotică:

Vom începe noul stil de alimentaţie cu următoarele produse: orez brun, supă miso (dacă putem face rost de ingredientele necesare), vegetale, alge marine, ceai verde bancha. Supa miso este o pastă vegetală, sărată, pe bază de cereale complexe şi soia, de aceea e recomandată în mod deosebit vegetarienilor. În acest timp, putem consuma unele dintre alimentele folosite şi în trecut: salate, fructe, produse făinoase, dar preparate în casă.

Cel mai important lucru este să începem transformarea în direcţia bună. Putem – şi chiar trebuie – să adoptăm viteza care ne este mai potrivită. Ideal ar fi ca alimentele să fie cultivate în grădina proprie sau să fie obţinute de la fermieri care practică agricultura organică, fără stropire cu produse chimice.

Pe cît posibil, să gătim singuri pâinea, tofu şi felurile de mâncare. Alimentele preparate de noi sunt cu siguranţă proaspete, delicioase şi contribuie, în plus, la menţinerea păcii şi unităţii în familie.

prima etapă: înlocuiţi carnea de orice fel cu peşte şi alge, pentru ca apoi, în a doua etapă, să o eliminăm complet, înlocuind-o cu tofu. Zahărul, ciocolata şi alte produse rafinate se vor înlocui cu miere şi sirop de arţar, pentru ca apoi să ajungem să folosim numai siropurile din cereale.

Produsele lactate vor fi înlocuite cu cantităţi mici de lactate biologice (nu pasteurizate sau tratate termic uht), lapte de soia produs în casă pentru ca mai apoi să le înlocuim cu produse din soia, susan etc.

Fructele tropicale şi sucurile din portocale, grapefruit, ananas, alte sucuri şi băuturi care se găsesc în comerţ vor fi înlocuite cu fructe organice şi cu sucuri de fructe preparate în casă, pentru ca apoi să fie înlocuite cu fructe din climatul temperat (proaspete, uscate sau în compoturi) şi sucuri în cantităţi mici.

Cafeaua, ceaiul negru, băuturile răcoritoare vor fi înlocuite cu ceaiuri din plante, ceai verde, apă minerală, pentru ca apoi să se treacă la cafeaua din cereale, ceaiul verde bancha şi alte ceaiuri tradiţionale nearomatice.

Metode de gătit

1. frecvent se folosesc: fierberea la foc mic, la aburi sau în oala sub presiune, înăbuşirea în apă sau chiar în ulei, murarea, presarea.

2. rar se folosesc: prăjitul, friptul la grătar, preparatele crude, neprelucrate, tempura (mâncare japoneză din peşte sau moluşte prăjite în sos de unt).

Modul de preparare a alimentelor în macrobiotică e diferit de cel obişnuit, dar ingredientele sunt simple, iar felul în care sunt gătite reprezintă cheia pentru a obţine alimente foarte nutritive, gustoase şi atractive. În funcţie de modul în care sunt preparate alimentele, acestea îşi vor schimba calităţile. Dacă gătim la foc mic, timp mai îndelungat, folosind oala sub presiune şi mai multă sare, vom obţine alimente mai gustoase, mai tonice, dar mai grele, iar dacă gătim rapid şi cu o cantitate mai mică de sare, alimentele vor fi mai uşoare.

O alimentaţie echilibrată şi o metodă corespunzătoare de gătit ne pot controla starea de sănătate.

Cum se prepară orezul brun?

La o ceaşcă de orez, se pun 3 ceşti de apă de izvor (apă plată) şi un vârf de cuţit de sare pentru micul dejun, iar dacă se prepară pentru cină, raportul este de 1 la 2 pentru o oală normală şi de 1 la 1,5 pentru oală sub presiune. Orezul va fi bine fiert, cremos, iar boabele îşi vor păstra forma după fierbere. Se mai pot adăuga varză chinezească, prune umeboshi sau kombu (algă marină).

Pentru aprofundare, vă recomandăm:

1. Introducere în macrobiotică – Jacques Mittler

2. Zen macrobiotic – Georges Oshawa.

3. Hipocrat avea dreptate – dovada macrobiotică – Hubert Descamps, toate cărţile apărute la Editura de Vest.