|
 Mai ţineţi minte când s-a descoperit Dioxină în iaurturile Danone, prin 2007? Povestea a murit după nişte amenzi, iar Teo Trandafir a fost angajată să spele imaginea companiei, populând prime-time-ul cu spoturi dulcege şi flu-flu despre ce curat, proaspăt şi frumos mirositor este în fabricile Danone. Iată că de curând, beneficiile pe care producătorii le atribuie în reclame diverselor ingrediente aşa-zis probiotice din iaurturi sunt discreditate, scrie presa din SUA. Motivele ar fi două: un nou studiu ştiinţific pune sub semnul întrebării afirmaţiile pline de curaj ale producătorilor privind beneficiul probioticelor, iar compania Danone a plătit 35 milioane de dolari ca să evite procesele intentate de mai multe persoane din SUA care acuzau reclama falsă la iaurturile-minune. Danone este lider mondial pe piaţa iaurturilor, este lider şi în România, cu o cotă de piaţă de circa 64% pe acest segment.
|
|
Citeşte mai mult... [Procesele cauzate de iaurturile Activia au obligat Danone sa plateasca 35 milioane de dolari]
|
|
 Fasolea Mung este o plantă anuală din familia fabaceelor (denumire latină Phaseolus aureus), cultivată pentru seminţele şi mugurii săi. Conţine multă vitamina C, vitamine din grupa B, vitamina E, fier şi potasiu. Albuminele conţinute în seminţe, lipidele şi amidonul sunt foarte uşor asimilabile pentru organism.
Revitalizant
Când ne simţim slăbiţi în urma efortului fizic, sau a oboselii în general, un adaos foarte benefic la dieta noastră îl constituie lăstarii de fasole Mung germinată. Îmbunătăţesc asimilarea substanţelor care ajung în organism ca componenţi nutritivi.
|
|
Citeşte mai mult... [Germenii de fasole Mung]
|
|
 Pentru unii dintre noi e greu să-şi imagineze chiar şi o singură zi fără ciocolată, ca să nu mai vorbim de o viaţă întreagă. Ciocolata aşa cum o cunoaştem noi azi este o descoperire recentă. Până la mijlocul secolului al XIX-lea ciocolata nu era o mâncare, ci o băutură, şi nu una dintre cele mai delicioase. Ciocolata a fost adusă din Lumea Nouă, fiind total necunoscută Europei până în secolul al XVI-lea. În Mexic, America Centrală şi de Sud ea este însă consumată de mii de ani. În 1519 Cortez i-a găsit pe indienii azteci pregătind o băutură ciudată pentru regele lor, Montezuma, din nişte seminţe colorate. Nu era decât ciocolata, din care Montezuma bea zilnic cel puţin 50 de căni.
|
|
Citeşte mai mult... [Ciocolata]
|
 După culoarea pieliţei fructelor, se deosebesc soiuri de coacăze albe, de coacăze roşii (ambele aparţinând speciei Ribes rubrum, Ribes vulgare) şi de coacăze negre, acestea din urmă provenind în principal din specia Ribes nigrum.
Coacăzele se recoltează în luna iulie. Întâi ajung la maturitate coacăzele negre (cu circa 7-10 zile înaintea celor roşii şi albe).
Principalele soiuri de coacăze negre sînt: Record, Negre mari, Bogatîr, Consort, Baldwin, Mendip Cross, Daniel de Septembrie. Dintre soiurile de Coacăz cu fructe albe mai valoroase sânt: Mărgăritar, Albe de Olanda şi Albe mari, iar dintre cele cu fructe roşii: Roşu timpuriu, Abundent Roşu de Versailles şi Roşu de Olanda.
|
|
Citeşte mai mult... [Coacazele]
|
 Fructele de Cătină albă sânt drupe false, cu un singur sâmbure. Ele au forma unor bobiţe mici(0,30-0,55g), sferice, galbene sau portocalii, acide şi astringente înainte de coacere; după aceea pierd mult din aciditate şi taninozitate.
Perioada de recoltare a Cătinei albe durează de la mijlocul lunii august până spre sfârşitul lunii septembrie.
Ele conţin apă (71-82%), zahăr reducător (fructoză şi glucoză), foarte puţină zaharoză (0,06-0,94%), acizi (1,5-4,1%), pectină (0,14-0,50%), tanin (1,8%), celuloză (0,92%), proteine (1,2%), săruri minerale (sînt foarte bogate în fosfor şi calciu), carotinoide, ca betacarotina(provitamina A) şi xanthofila, precum şi flavone. Cătina albă este, alături de Măceş, specia pomicolă cu cel mai ridicat conţinut în vitamină C (405-860mh/100g, în fructele galbene şi 452-1332mg/100g în fructele portocalii). Fructele de Cătină albă sânt bogate şi în alte vitamine, cum sânt cele din complexul B (B1,B2,B6, acidul folic, inozitolul, vitamina PP); vitaminele E, F, K şi P, fiind considerate veritabile ”polivitamine naturale”.
|
|
Citeşte mai mult... [Catina alba]
|
 Întrucât Agrişul – Ribes uva-crispa L., se cultivă în ţara noastră pe suprafeţe mici şi în puţine localităţi, fructele lui sânt consumate de o parte mică din populaţie.
Din punct de vedere botanic, agrişele sânt bace, care la cele mai multe soiuri au o greutate de 4-10g. Se cultivă soiuri de Agriş cu frunze verzi (Doneţki, Rezistent de Cluj, Cereless), verzi-gălbui (Someş), galbene (White Smith) şi roşii (Maurers Sämling, Muntenesc de America).
În condiţiile ţării noastre, agrişele se coc în iunie-iulie.
|
|
Citeşte mai mult... [Agrisele]
|
|
|
Legumă comună în zilele noastre, sfecla roşie are un trecut glorios. Se presupune că a fost descoperită în urmă cu aproape patru milenii, fiind cultivată în Iran, Babilon şi Asiria pentru gustul plăcut al frunzelor ei. La scurtă vreme a fost rândul rădăcinilor să facă furori, mai ales în ţările arabe, unde a devenit şi marfă pentru export. Caravanele negustorilor plecau la drum lung spre Grecia antică şi Roma, cu desagii încărcaţi cu mărfuri, dar şi cu sfeclă. O parte se consuma pe drum, iar cantitatea rămasă se vindea cu succes.
