 Alunul cultivat este reprezentat prin numeroase soiuri, din care mai valoroase sânt: Barcelona, Mari de Piemont, Uriaş de Halle, Cosford, Eugenia, Lambert roşu, etc. Alunele se coc în august-septembrie.
Miezul deţine 36-57% din greutatea alunei şi conţine3-6% apă, 52-69% grăsimi, 12-28% substanţe proteice, 2-3% săruri minerale(potasiu, fosfor, calciu, mangan, fier, etc.), provitamina A, vitaminele C, B1, B2, PP; E(6-6,5mg/100g), acid pantotenic, acid folic(71mg/100g), vitamina P, etc.
|
|
Citeşte mai mult... [Alunele]
|
 Fructul Dudului, numit dudă, agudă sau soroză, este o asociaţie de drupele. Dudele au culoare roşie, neagră sau albă, gust acrişor, în faza de pârgă, şi dulce la maturitate deplină, când devin foarte perisabile.
Dudele conţin: apă(83%), zaharuri(9,4%), acizi(0,95%), proteine(1,2%), grăsimi(0,6%), celuloză(2%), substanţe minerale(0,84%), vitamină C(50-199 mg la 100 g), provitamina A, vitaminele B1, B2, PP, acid folic, etc. Valoarea energetică a dudelor este de circa 69 kcal la 100g. În bioterapie se folosesc fructele şi frunzele Dudului.
|
|
Citeşte mai mult... [Dudele]
|
 Merişorul sau altfel spus arbustul pitic Vaccinium vitis-idaea L. (Merişor), asemănator cu Afinul, creşte în zone montane, la altitudini de peste 1300 m; are frunze permanent verzi şi acoperă solul ca un covor. Florile sînt campanulate, albe sau roşietice.
Fructul de Merişor este o bacă sferică, la început albă, apoi roşie, lucitoare, comestibilă, cu gust amărui, datorită conţinutului în arbutină. Merişoarele conţin zaharuri (4-7%), acizi citric, malic, benzoic (circa 2%), provitamina A, vitaminele B1, B2, C, etc., tanin, vaccinin(un glucozid), săruri minerale, etc. Ele se consumă proaspete sau prelucrate sub formă de suc, compot, gem şi ceaiuri.
În scopuri terapeutice se folosesc frunzele, fructele şi mugurii de Merişor.
|
|
Citeşte mai mult... [Merisorul, indicatii terapeutice]
|
 Cidrul se obţine, de regulă, prin fermentarea mustului de mere, dar poate fi preparat şi din alte fructe (coacăze, cireşe, vişine, din amestec de suc de mere şi de pere, etc.). Perele singure se folosesc mai rar pentru cidru, şi numai în cazul unor soiuri bogate în acizi şi tanin, componente care contribuie la precipitarea substanţelor pectice şi la limpezirea mustului. Cidrul care se consumă imediat poate avea 3,5-5% alcool, însă cel destinat păstrării trebuie să conţină 6-7% alcool şi 0,8% aciditate. Întrucât din zahăr, prin fermentare, rezultă 46% alcool, mustul pentru un cidru de bună calitate trebuie să conţină 12-14% zaharuri. Cidrul dulce se obţine prin fermentarea lentă a mustului şi „tăierea” lui înainte de transformarea totală a zahărului în alcool; se păstrează greu. Cidrul sec se obţine prin fermentarea rapidă şi completă a mustului. Se păstrează în damigene sau în butoaie, în pivniţe uscate, la temperatura de 8-100C.
|
|
Citeşte mai mult... [Cidrul (vinul) de fructe]
|
|
ONU a creat Comisia Codex Alimentarius (sau Codex) în 1963 prin intermediul Organizaţiei pentru Alimente şi Agricultură (OAA) şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pentru a promova controlul alimentelor şi practicile „corecte“ în comerţul global cu alimente. Comisia Codex Alimentarius este o organizaţie inter-guvernamentală cu 170 ţări membre. Comisia coordonează activitatea unor organizaţii guvernamentale şi ne-guvernamentale (ONG-uri) în ceea ce priveşte standardele alimentare. Majoritatea ONG-urilor internaţionale participante la întrunirile Codex-ului o reprezintă teribilele corporaţii trans-naţionale. Organizaţiile non-guvernamentale au statut de observatori, dar nu au drept de vot.
Codex-ul a devenit principala organizaţie internaţională care stabileşte standardele în comerţul global cu alimente şi este găzduit de sediul central al OAA din Roma.
|
|
Citeşte mai mult... [CODEX ALIMENTARIUS — controlul Noii Ordini Mondiale asupra suplimentelor alimentare si impunerea globala a alimentelor modificate genetic]
|
|
 OPT NUCI PE ZI vă ţin arterele flexibile, inima sănătoasă şi previn apariţia atacului vascular cerebral, arată un studiu realizat de cercetătorii americani de la Barcelona’s Hospital Clinico, apărut în publicaţia "American College of Cardiology".
Specialiştii citaţi de BBC News ne sfătuiesc să consumăm nuci mai ales după o masă bogată în grăsimi animale pentru a atenua efectele negative pe care acestea din urmă le au asupra organismului.
|
|
Citeşte mai mult... [Nucile, o descoperire de ultima ora, veche de cand lumea]
|
|
|
Fac parte din grupa „fructe de pădure”, castanii cultivaţi ocupă, deocamdată, suprafeţe reduse.
