La începutul secolului trecut, în 1904, tânărul Brâncuşi, născut la Hobiţa în Gorj, pleca pe jos spre Franţa, trecând prin Budapesta, Viena, München, Zürich. Deşi absolvise Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti şi i se propusese să rămână profesor acolo, Brâncuşi dorea să se înscrie la Şcoala de Arte Frumoase de la Paris. Neobţinând bursa pe care o ceruse, hotărăşte să plece în Franţa „pe socoteala lui“. Pe drum, şi-a câştigat traiul muncind, iar după ce a ajuns la Paris, a dus-o foarte greu la început, dormind nu o dată în pădurea Boulogne şi muncind, pentru a se întreţine, ca spălător de vase într-un restaurant. Cu perseverenţă şi voinţă neabătută, reuşeşte să intre prin concurs la Şcoala de Arte Frumoase din Paris şi primeşte ulterior o bursă de la Ministerul Cultelor şi Instrucţiei Publice din România.

Dr. George Wald, laureat al Premiului Nobel, Profesor de biologie la Universitatea Harvard a afirmat „Până în prezent, organismele vii au evoluat în ritm foarte lent, formele noi de viaţă având suficient timp să se dezvolte. Acum, o întreagă proteină va fi transportată peste noapte în asocieri genetice complet noi … mersul în aceasta direcţie poate că este ingenios, însă este totodată periculos. Poate genera potenţiale noi boli animale şi vegetale, noi surse de cancer, noi epidemii.“

Din câte ştim noi, Mărţişorul nu se găseşte în lume decât în Spaţiul primordial al Cetăţii Carpatice şi în zonele pericarpatice, la români şi la unele populaţii, româneşti sau foste româneşti, din preajma fruntariilor actuale ale României (vezi marteniţa în Bulgaria). Obiceiul urcă în timp până în neolitic şi este strâns legat de tradiţia sacră, originară, a românilor. Înţelesul său esenţial este acela de sărbătoare de început de an. De aproape 300 de ani, românii sunt singurii din Europa care sărbătoresc, cu sau fără ştiinţă, de două ori Anul nou, o dată după calendarul oficial, internaţional, iar a doua oară după calendarul popular, străvechi, geto-dac.

Pentru mulţi autori clasici greci şi latini, Dacia este spaţiu primordial încă din preistorie. Ea este punct de plecare şi de referinţă, Centru spiritual al lumii vechi europene. După vechii greci, şi nu numai, prin muntele Omu trecea axa lumii (axis mundi). În jurul ei se rotea, ca în jurul unei axe ideale, ce trecea prin Centrul pământului, întreaga sferă cerească. Aici, în Hiperboreea, se găseau ţâţânele lumii (cardines mundi).

– Adaptat după „euro newsletter“ nr. 8/05.11.2006; publicaţie a Ministerului Integrării Europene –

(http://www.gov.ro/presa/integrare/afis-doc.php?idpresa=202)

Sînt foarte multe cupluri care îşi doresc copii, dar au probleme ce ţin de infertilitate. Pentru a ieşi din acest impas, prof.univ.dr. Constantin Milică, specialist în fitoterapie, recomandă ambilor, bărbat şi femeie, ceaiul de năprasnic (Geranium robertianum), băut cu înghiţituri mici, cîte o cană pe zi: „Mai multe femei căsătorite m-au consultat în legătură cu această problemă. Le-am recomandat acest ceai şi fiecare a rămas însărcinată după circa 4-6 săptămîni. Toate au născut copii frumoşi şi sănătoşi, devenind peste măsură de fericite.

Cu toţii suntem din ce în ce mai marcaţi de stresul zilnic, astfel că nevoia de relaxare este mereu la ordinea zilei. Ce metodă de relaxare să folosim? Din noianul de tehnici existente, vă prezentăm în cele ce urmează, în mai multe „episoade“, articole consecutive, trainingul sau antrenamentul autogen, o tehnică verificată şi celebră totodată, care deşi cere considerabil mai mult timp şi disciplină personală decât simpla relaxare musculară progresivă pentru a fi învăţat, oferă beneficii de departe mai mari.